Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sărbătoriţi la data de 29 iunie, sunt propovăduitori de seamă ai credinţei creştine. Chiar dacă au aparținut unor religii diferite și n-au împărtășit același crez de viață, ei au devenit modele de toleranță, de dăruire și de dragoste pentru credința creștină
De secole, în jurul sărbătorii se păstrează o salbă de tradiţii şi de obiceiuri, transmise din generaţie în generaţie, pentru a aduce noroc și sănătate în viața semenilor.
În tradiția populară, sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel coincide cu Sânpetru de Vară, zi considerată mijlocul verii agrare când începe secerișul, iar Sânpetru de Vară este și protectorul agricultorilor.
În ajunul sărbătorii se poartă amuletele cu usturoi şi pelin
Ziua care precede sărbătoarea Apostolilor este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, în ajunul praznicului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor: ei poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.
Prin tradiţie, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, pe care acesta îl consultă de fiecare dată când ia decizii importante. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat Sfântului Petru cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile acestuia. Fiind şi stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, îndeosebi lupii, de aceea ziua praznicului este numită şi “Sărbătoarea lupilor”. De asemenea, Sfântului Petre îi revine şi misiunea să protejeze recoltele: el topeşte în bucăţele mici grindina pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.
Prin tradiție, Sfântul Petru împlineşte o dorinţă importantă unor credincioși. Este vorba de credincioșii care țin post negru în ajunul praznicului; acestora Sfântul Petru le împlinește o dorință fierbinte până la sărbătoarea Bunei Vestiri.
În ziua sărbătorii, Sânpetru pocneşte din bici, iar din vârful biciului se răspândesc o mulţime de scântei. Atunci, Sfântul Petru transformă scânteile în licurici, iar aceştia au misiunea să-i călăuzească pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
În ziua praznicului se împart ofrande săracilor
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, credincioșii respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru, numiţi şi Moşii de vară. Cu acest prilej, se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, zarzăre, colivă şi miere în fagure. După ce au fost sfinţite, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Totodată, la Moşii de Sânpetru, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru ca rudele trecute la viaţa veşnică să aibă din ce să bea apă. Prin tradiţie, femeile împart şi vase cu mâncare gătită, căni cu lapte şi vin, care sunt împodobite cu flori şi cu cireşe.
Să împărţim ofrande și să ne punem o dorință
În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere atât prietenilor, cât şi vecinilor, urându-le să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul. După ce am dăruit aceste ofrande, după masa de prânz, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, apoi ne punem o dorinţă fierbinte Tradiţia spune că această dorinţă, în mod cert, se împlineşte.
Apostolii Petru şi Pavel sunt protectorii închisorilor
Prin lege, în ziua acestui praznic este sărbătorit personalul care lucrează în administraţia penitenciarelor, iar Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost aleşi ca ocrotitori spirituali ai sistemului administraţiei penitenciare şi ai deţinuţilor. Apostolii sunt protectorii închisorilor pentru că şi ei au fost închişi, chiar dacă n- au fost arestaţi pentru fapte rele sau pentru că ar fi greşit faţă de semeni, ci pentru că ei l-au recunoscut pe Iisus, ca fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor.