Sambata, 18 februarie ,ora 10 la Parohia Ortodoxa Romana „Sf. Ap. Andrei” -Slujba pentru Pomenirea mortilor – Mosii de iarna
În ziua în care se pomenesc MOSII DE IARNA, în fiecare biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi.
MOSII DE IARNA reprezintă începutul sâmbetelor morţilor, care vor ţine timp de şapte săptămâni, care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.
MOSII DE IARNA reprezintă ziua în care credincioşii ortodocşi dau de pomană mâncare gătită. Cei trecuţi în nefiinţă vin în sâmbata morţilor şi se hrănesc cu mireasma sau aburii fierturilor în aşa fel încât să le ajungă pentru un an întreg.
În sambata mortilor se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin şi lumănări aprinse.
La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de încălzi sufletele morţilor.
Ziua de MOSII DE IARNA nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.
Cuvantul „mosi” vine de la „stramosi”, si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul „mosi” sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: „Mosii de primavara” (de Macinici), „Mosii de vara” (sambata dinaintea Rusaliilor), „Mosii de toamna” (in prima sambata din luna noiembrie), „Mosii de iarna” (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Cinstirea rudelor trecute la viaţa de Dincolo
Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.
Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.
În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului zi care precede Lasatul Secului de Branza, cand se impart pentru spiritele mortilor piftii din porcul sacrificat la Ignat. Gospodinele deja au pus la fiert piftiile si au pregatit care mai de care bunataturi special pentru aceasta zi. Ele merg dupa aceea sa imparta vecinilor si rudelor din macarurile alese.
Se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. In aceasta zi obiceiul cere sa se dea de pomana sarmale, placinta, vin, coliva, colaci, fructe sau chiar si lumanari aprinse. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.
Nu se fac parastase in:
– duminicile de peste an;
– perioada dintre Nasterea si Botezul Domnului;
– de la lasatul secului de carne pana la sambata intai din Postul Mare, sambata Sfantului Teodor;
– din sambata Floriilor pana in Duminica Tomei;
– zilele de luni, marti, miercuri, joi si vineri, din Postul Sfintelor Pasti, pentru ca in aceste zile este savarsita Liturghia Darurilor mai inainte sfintite.