25 Decembrie – CRACIUNUL sau Nasterea Domnului

lumina-sfanta-venita-in-ajun-sa-va-aduca-in-suflet-un-vesnic-craciun-sarbatori-de-vis-alaturi-de-cei-dragi

CRACIUN FERICIT !

In fiecare an , in data de 25 Decembrie sarbatorim CRACIUNUL sau Nasterea Domnului, ocazie cu care Preotul Mircea Neagu si Parohia Ortodoxa Romana  „Sf. Ap. Andrei” Schwäbisch Gmünd va ureaza tuturor Sarbatori cu bine, Craciun fericit si La multi ani !

christmas-wallpaper12

Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos / Isus Hristos) este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”.

mos-craciun-pag-utilaornamente-brad-craciun

În fiecare an, obişnuim să împodobim bradul de Crăciun cu globuri, luminiţe colorate, figurine fel de fel şi multe alte decoraţiuni, dar poate puţini dintre noi ştim de ce bardul este simbolul sărbătorii de Crăciun şi cum a intrat el în tradiţia multor popoare.

Cu mult timp înainte, plantele verzi de orice fel au jucat un rol foarte important în vieţile oamenilor.

În Egiptul Antic, în China şi în cultura evreiască, copacii verzi, ramurile şi coroniţele erau considerate simboluri ale nemuririi. Şi în Europa există acest cult al copacilor verzi, norvegienii şi suedezii obişnuind, încă din cele mai vechi timpuri, să îşi decoreze casele pentru Anul Nou cu plante şi ramuri verzi despre care se spunea că au puterea de a alunga spiritele rele.

Atunci când creştinismul a pătruns în Europa, tradiţia verde a fost păstrată şi a devenit parte a sărbătorii de Crăciun.Tradiţia de a avea un pom de Crăciun provine din Germania.

În epoca medievală, nemţii îl numeau “copacul Paradisului”. Acesta era un brad în care erau agăţate mere pentru a aminti astfel de Adam şi Eva în Grădina Edenului, simbolizând astfel un nou început. Bradul de Crăciun era împodobit pe 24 decembrie, o tradiţie care s-a păstrat până astăzi.

În 1800, Regina Charlotte, soţia de origine germană a regelui George al III-lea, a fost cea care a dus această tradiţie pentru prima oară în Marea Britanie, împodobind un brad de Crăciun ce a putut fi admirat la petrecerea tradiţională de la Windsor. Prinţesa Victoria a avut şi ea brad de Crăciun la pataul Kensington în 1832. Membrii familiei regale britanice au avut brad de Crăciun cu mult timp ca aceasta să devină o tradiţie în rândul oamenilor obişnuiţi.

Cel care a răspândit însă tradiţia bradului de Crăciun în rândul britanicilor a fost Prinţul Albert, soţul Reginei Victoria.

Acesta a făcut publică o fotografie cu toţi membrii familiei strânşi în jurul bradului de Crăciun. Din acel moment toată lumea şi-a dorit să aibă brad de Crăciun în casă, ca un simbol al sărbătorii, dar mai ales al familiei reunite de Crăciun. Brazii în stil victorian erau decorați cu lumânări şi dulciuri.